Creşterea rapidă a populaţiei, lipsa accesului la alimente şi apă, precum şi expunerea crescută la dezastre naturale vor duce la migrarea a peste 1 miliard de persoane până în 2050, potrivit unei noi analize a ameninţărilor ecologice globale.
Datele au fost anunțate de Institutul pentru Economie şi Pace (IEP), un grup de reflecţie care publică anual indicii terorismului şi ai păcii.
Registrul ameninţărilor ecologice foloseşte date de la Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte surse pentru a evalua opt ameninţări ecologice şi pentru a prezice care sunt ţările şi regiunile cu cele mai multe la risc, relatează Reuters.
Având în vedere că populaţia lumii va creşte la aproape 10 miliarde până în 2050, intensificând lupta pentru resurse şi alimentând conflictele, cercetările arată că până la 1,2 miliarde de persoane care trăiesc în zone vulnerabile din Africa subsahariană, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu pot fi forţate să migreze până în 2050.
Prin comparaţie, factorii ecologici şi conflictele au condus la strămutarea a aproximativ 30 de milioane de oameni în 2019, se arată în raport.
„Acest lucru va avea impacturi sociale şi politice uriaşe, nu doar în lumea în curs de dezvoltare, ci şi în statele dezvoltate, deoarece deplasarea în masă va duce la fluxuri mai mari de refugiaţi către cele mai dezvoltate ţări”, a declarat Steve Killelea, fondatorul IEP.
Rezultatul este o analiză care evaluează cu câte ameninţări se confruntă fiecare dintre cele aproximativ 150 de ţări şi capacitatea lor de a le rezista.
În timp ce unele, cum ar fi India şi China, sunt cele mai ameninţate de lipsa apei în deceniile următoare, altele, precum Pakistan, Iran, Mozambic, Kenya şi Madagascar, se confruntă cu o combinaţie toxică de ameninţări, precum şi cu o capacitate diminuată de a face faţă acestora.
Lumea are acum cu 60% mai puţină apă proaspătă disponibilă decât acum 50 de ani, în timp ce se preconizează că cererea de alimente va creşte cu 50% în următorii 30 de ani, determinată în mare parte de expansiunea clasei de mijloc din Asia, potrivit registrului.
IEP speră că registrul, care ar putea deveni o analiză anuală, va forma politicile de ajutor şi dezvoltare, cu mai mult accent şi finanţare către problemele legate de climă.